...la 12 grade, cu plus din fericire. A venit si vremea "aia"...aia la care visez de atata amar de vreme. Si nu, n-o sa fiu ipocrita, o sa zic cu inima deschisa ca sunt pe drumul cel bun chiar daca mai sunt pietricele pe ici pe colo, important e sa nu se transforme in bolovani. Ei, si pan' la urma, bolovani sa fie! Am atata energie si soare in suflet incat sunt in stare sa suport si o explozie solara si tot nu m-atinge. Ranjesc intr-un colt de gura si ma pregatesc psihic pentru ce-o fi... important e c-a venit. Mi-am pus steagul alb intr-un cui...intr-un cui foooarte indepartat si sper sa ramana acolo pentru totdeauna!
No comments:
Post a Comment